Reumatism Articular Acut
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (RAA)
= boală a ţesutului conjunctiv, consecinţă tardivă a infecţiei amigdalo-faringiană cu streptococ beta-hemolitic, interesînd întregul organism, dar afectînd cu predilecţie inima şi articulaţiile (‘’linge articulaţiile şi muşcă inima’’)
Are evoluţie cronică, în pusee acute In timp ce manifestările articulare sunt trecătoare, vindecîndu-se fără sechele, cele cardiace sunt grave, putînd conduce la invaliditate (endocardită, miocardită) sau moarte. Importanţa carditei reumatismale rezultă din faptul că peste 40% din totalul bolilor cronice cardiace sunt de origine reumatică. Are incidenţa maximă de apariţie între 5-15 ani.
ETIOLOGIE: în antecedentele bolnavului cu RAA există o angină (amigdalită) sau faringită dată de streptococul beta-hemolitic din grupul A. Între cele două evenimente (angină şi puseul RAA) există un interval de aprox 18 zile, timp în care se dezvoltă anticorpi antistreptococici ce vor sensibiliza articulaţiile, inima, dar şi restul organismului.
SIMPTOMATOLOGIE: debutul bolii poate fi acut (dacă prima manifestare este artrita) sau insidios (dacă manifestarea iniţială este cardita)
1. Semne generale date de infecţie: febră, transpiraţii, inapetenţă, oboseală, somnolenţă,stare generală alterată. Febra se menţine peste 3 săptămîni şi prezintă ascensiuni cînd sunt interesate noi articulaţii sau organe.
2. Artrita apare la 75% dintre bolnavi. Ţesuturile periarticulare sunt tumefiate, roşii, dureroase. Episodul artritic are o durată de 2-3 săptămîni şi următoarele caracteristici:
· afectează articulaţiile mari,
· este invalidantă datorită tumefacţiei importante,
· este foarte dureroasă,
· se vindecă fără sechele,
· are caracter ‘’migrator’’ (inflamaţia se mută de la o articulaţie la alta, durata medie pentru o atingere articulară fiind de 4-5 zile)
· răspunde prompt la AINS (în special aspirină)
3. CARDITA: este cea mai severă afectare din RAA, manifestată prin endocardită, miocardită sau pericardită (izolate sau asociate). Constă în: cardiomegalie, tulburări de ritm, semne de insuficienţă cardiacă (dispnee,astenie, edeme ale membrelor inferioare).
4. Semne cutanate: nodozităţi de mărimea unei boabe de mazăre, dureroase, în jurul inflamaţiilor afectate, care se vindecă fără sechele.
5. Coreea (mişcări involuntare şi dezordonate ale extremităţilor = tulburări de coordonare) apare numai la 15% dintre bolnavi, între 9 - 12 ani, mai ales la fete , după o perioadă de latenţă de cîteva luni, cînd fenomenele acute ale RAA au dispărut, iar testele de laborator s-au normalizat. Coreea este amplificată de emoţii, efort sau oboseală şi este redusă în somn şi de sedative. Ea persistă cîteva luni şi se vindecă fără sechele.
6. Alte manifestări: pulmonare, digestive, renale.
EXPLORĂRILE PARACLINICE: au următoarele obiective:
§ Evidenţierea infecţiei streptococice prin:
a) Exudat faringian
b) Determinarea anticorpilor antistreptococici (ASLO = antistreptolizina O) ce au valori normale de 333 unităţi la copii, putînd creşte pînă la 1500–2000u.
§ Evidenţierea inflamaţiei reumatismale:
v VSH crescut (peste 100 mm la 1 oră) este un indicator foarte fidel al tratamentului
v Fibrinogenul (peste 100 mg%) este (bogat în leucocite) şi el un indice de apreciere a evoluţiei bolii şi a eficienţei terapiei.
§ Diagnosticul carditei reumatismale şi a altor interesări organice prin: ecocardiogramă, examen radiologic.
§ Examenul lichidului articular
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC: atacul acut evoluează 6-12 săptămîni. Formele cu cardită au o evoluţie de 3-6 luni. Severitatea carditei prelungeşte durata RAA. Prognosticul este excelent la bolnavii fără cardită. Recurenţele RAA cresc riscul apariţiei bolilor valvulare; ele apar frecvent în primul an de la primul atac şi se răresc în următorii 3-5 ani; fiecare recidivă de cardită agravează leziunile valvulare şi miocardice anterioare.
TRATAMENT:
1. Eradicarea infecţiilor cu streptococ, prin administrarea intramusculară, la interval de 6 ore, timp de 10 zile a penicilinei. La persoanele alergice se va da eritromicină. După aceste zile de tratament continuu se va începe programul de profilaxie a recidivelor.
2. Tratamentul antiinflamator cu aspirină, pînă la 6 grame, timp de 14 zile. În formele medii şi severe se va face corticoterapie.
3. Repausul la pat este indicat în toate formele de RAA, cel puţin 3-6 săptămîni.
4. Regim alimentar desodat ( mai ales la bolnavii cu insuficienţă cardiacă sau care iau cortizon), cu mese mici şi repetate, evitîndu-se alimentele iritante ale mucoasei gastrice, şi cu un aport lichidian corespunzător (2 litri în 24 ore).
PROFILAXIA: vizează prevenirea apariţiei RAA, a carditei, precum şi a recurenţelor. Se va face cu MOLDAMIN (penicilină retard), la 3-4 săptămîni, timp de cel puţin 5 ani de la ultimul atac de RAA, mai ales în colectivităţile închise de copii sau tineri.
Tot în scop terapeutic se face amidalectomia.